Buna dimineata din State College

Buna dimineata tuturor,

Cand voi va treziti luni dimineata, eu inchei a treia saptamana in lumea paradoxala, o saptamana in care am asistat la cursuri, m-am interesat de ce inseamna si care sunt oportunitatile de a face voluntarit aici, am fost la singurul Grange Fair si am cumparat haine de toamna iarna.

Daca atunci cand am venit in State College, totul parea pustiu, abandonat, acum totul este ca in Beverly Hills. O multime de pusti care se invartesc pe aici. Citesc in fiecare zi ziarul local care ajunge la cei 45.000 de studenti si care atinge subiecte de genul: la Discoteca organizata la Hub (care este un fel de Camin cultural), aproximativ 100 de studenti s-au certat, s-au imbrancit si s-au batut, provocand daune... ssau: membrii unei fratii au ajuns la spital dupa ce au inhalat un gaz rezultat dintr-un amestec de substante folosite pentru curatenie... sau... nu suntem multumiti de cantaretii care vin sa concerteze la Bryce Jordan Centre (Sala de Festivitati :)

Weekendul acesta am fost la ceea ce se numeste Grange Fair, o dragaica extinsa cu o multime de rulote si corturi. "Dragaica" se tine undeva la 40 de km de State College, si acolo, de aproximativ 140 de ani se aduna familiile fermierilor din Pennsylvania. Cand am ajuns la locul cu pricina, era noroiul pana la gat si, paradoxal :), participantii la Grange Fair pareau sa nu observe mocirla pe care o tarau de colo colo pe adidasi, bocanci, dar mai ales "degetutele" care ieseau din flip-flops.

Dupa ce mi-am suflecat pantalonii zdravan, am pornit vitejeste sa explorez unicul Grange Fair care se mai organizeaza in US. Cat vezi cu ochii, rulote, ruloti, ruloate si ruloturi, tractoare, corturi, hambare si noroi.

Am mers cam 10 minute, peisajul nu se schimba deloc, doar se intetea. In cele din urma am ajuns la niste adaposturi, un fel de hambare mai mari unde erau adunate o multime de ciurucuri si expuse, fiecare cu cate o cocarda care spunea ce premii a luat fiecare cartof, tingire, jerse, dovleac sau floare de camp.

In rest, vacute si vaci, porci, oi care aratau de parca faceau aerobic in fiecare dimineata, cai superbi.

Imi pare rau ca nu pot sa descriu nici in cuvinte, nici in imagini mirosurile care te invaluiau de peste tot: cartofi extrem de prajiti (deep-fried), Fanel cakes - care arata ca niste resturi de gogosi inecate in ulei (acelasi ulei) si pudrate din abundenta cu zahar, alte chestii prajite - cum sunt Oreo cokies deep fried (imaginati-va niste prajituri care seamana oarecum cu negresele dar care au multa margarina si care sunt apoi prajite --- stiu, scarbos)

Am cerut o limonada fara zahar si am scandalizat un chiosc intreg.

Am vizitat niste rulote> una care costa 21.000 usd si una de 57.000 (asta avea garaj in ea). adica o trageai cu tutu-ul pana unde vroiai sa mergi, de exemplu Grange Fair, dupa care o decuplai, deschideai usa din spate rulotei, lasai trapa si bagi masina in rulota. Asa ca dormeai cu masina la cap... sa mai zica cineva ceva de obiceiul romilor de a-si baga calul in casa.

Din tot acest Babel innoroiat nu puteau sa lipseasca "comediile" - masinute, parasute, trenulete din care oamenii coborau pe 10 carari. Nici de data asta nu am avut curaj, si sincer nu inteleg de ce ai vrea sa iti faci singur rau, mai ales daca mananci aluat foarte prajit inainte.

Si pentru ca tot nu intelegeam care e smecheria cu acest festival absurd despre nimic, am cerut explicatii suplimentare. De ce se muta oameni de la casa lor intr-un cort sau intr-o rulota, si stau cu usa data de perete, astfel incat alti oameni sa ii priveasca cand mananca, cand stau pe canapea, cand adorm, cand, cand, cand faci ce faci in casa ta. Se pare ca acest festival/ targ/ iarmaroc se tine de peste 130 de ani, cand zona era plina de fermieri care se adunau cu familiile lor in acest loc pentru a sarbatori intr-un fel incheierea anului agricol. Exista un comitet de organizare format din membri ai comunitati care detin aceasta suprafata de teren. Sunt familii care isi transmit locul de cort din generatie in generatie. Pentru ca familiile s0au dispersat, festivalul asta e un prilej pentru aceste familii extinse, care au loc de cort, sa se adune cel putin odata pe an, cu catel cu purcel (la propriu) si sa convietuieasca pentru 10 zile. Nu am inteles inca de ce acest lucru nu se poate face in intimitate si in conditii de salubritate, dar mai am 10 luni sa descopar.

State College - in linii mari

Trei saptamani = o eternitate, o eternitate scurta - un paradox generat de alte paradoxuri.

M-am apucat sa scriu pe acest blog pentru ca va simt lipsa si pentru ca vreau sa impartasesc cu voi paradoxurile care izbesc sau care ma ignora total, dar sunt in jurul meu, aici in State College - University Park, PA, USA.


Noul ambasador al Statelor Unite ale Americii in Romania, Mark Gitenstein, despre romani: "a tough, resilient, determined people who have been through a lot but who have never lost their sense of humour and their love of life."
Si pentru ca joc pe terenul lor, intentionez sa ma conformez spuselor eXcelentei Sale si sa nu imi pierd simtul umorului.

Pe scurt, in America pe care o vad eu aici, in State College, foarte multe lucruri par non-sense. In general se vorbeste mult despre nimic, am deja un carnetel cu vreo 15 parole cu care pana acum nu am reusit sa fac nimic, am un card si 4 chei pentru a intra in casa si in birou (cu toate acestea, oricine din staff-ul campusului sau din voluntari poate intra in camera mea), exista retea wireless in tot campusul, dar nu poti sa te conectezi din camera (trebuie sa iesi cu computerul in strada si acolo ai acces nelimitat, asta dupa ce ai introdus 10 parole si ai dat 2 telefoane.)

Asa, despre telefoane: oamenii astia nu stiu ca exista o lume in afara tarii lor. Pur si simplu, telefoanele lor, chiar si cele pe care scrie internetional, de cele mai multe ori nu suna mai departe de canada.

On the bright side: Campusul este foarte mare, sunt o multime de oportunitati, din pacate voi avea prea putin timp sa fac tot ce ii trece prin cap (sunt un milion de cursuri, la unele poti sa alegi doar sa participi, fara sa fii examinat, cu conditia sa participi la toate cursurile si sa te pregatesti ante.) Fiecare curs are minim 3 ore. Este estimat ca pentru un curs de 3 ore sa faci intre 9 si 12 ore de reading, in afara lucrarilor pe care trebuie sa le predai pentru proiecte individuale sau de grup. Iar la un curs poti sa ai pana la 4 lucrari pe semestru. Nu stiu daca va vine sa credeti, dar este un curs despre Star Treck!!!!!!!!!!!!!, iar altul despre Elvis Presley.

Grupa din programul Humphrey este formata din 12 oameni din Romania :), Rusia, Kazacstan, Tanzania, Bahrein, Uganda, Senegal, Guatemala, Africa de Sud,Muntenegru. Eu sunt cea mai tanara din grup, iar cea mai in varsta este o tipa care are peste 53 de ani. Religii diferite, o engleza diferita, e ca si cum am inventa acum 12 dialecte.
Una dintre colegele mele este nevazatoare - este incredibil cata determinare si curaj pot impulsiona un om sa faca tot ce isi propune. Nu accepta sa fie ajutata, are tot timpul un computer cu un scaner special care ii citeste toate documentele. Incredibil. Si cei mai multi oameni care intra in contact cu Svetlana sunt mai mult decat interesati sa o sprijine sa faca tot ce isi propune. Au inceput sa faca formulare in braille special pentru ca ea sa le completeze, spatiile sunt astfel amenajate incat sa fie accesibile si persoanelor cu dizabilitati. Chiar isi dau silinta.
Asta e grupa, impreuna cu cei 3 coordonatori si The Lion
http://psuhumphreyfellowshipprogram.blogspot.com/

Campusul e plin de animalute: veverite, iepuri, pasari de tot felul. Intr-o noapte am dat nas in nas cu un raton / de fapt cred ca era sconcs.

Ok, sa revin la poveste.
Primele cateva zile am stat intr-un hotel. Aici totul este imens: erau 2 paturi uriase - foarte inalte si foarte late, camera cred ca avea cel putin 10 m pe 8.
Dupa primele zile(cand am incercat sa imi recuperez bagajul, sa gasesc internet, etc) am ajuns la Niagara Falls. Foarte foarte frumos, pacat ca locuiesc oameni pe acolo. A fost foarte interesant desi la televizor pare mai grandios peisajul. A fost foarte frumos pentru ca am luat barca care ne-a dus exact sub cascada. apoi am urcat pana sub cascada pe niste scari si am facut o baie in Niagara, foarte tare experienta - unica!
Dus la Niagara!


Am mers apoi la Niagara Fort, unde poti sa vezi marile lacuri si poti sa juri ca esti la mare sau la ocean. Si am mers si la una dintre hidrocentralele de pe Niagara.

Saptamana asta am cunoscut o multime de profesori, am cautat cursuri, am fost sa vizitam biblioteca (una dintre ele), centrul de sanatate pentru studenti, am cunoscut stafful Colegiului, alti bursieri de la Cornell. Am avut o multime de de breakfast, lunch and dinner meetings cu tot felul de oameni, iar astazi am fost la vreo 30 de mile de State College, unde la un fel de cabana in padure unde aveau o multime de pasari de prada si reptile. Aici am facut niste jocuri de teambuilding foarte interesante, pacat ca moderatorul nu prea avea rabdare pentru debreafng.
Aaaaaaaa, si intr-una din zile am facut si testul MBTI care spune ca sunt INFP (introvert, Intuitive, making decision based on feelings, perceiving) Cred ca puteti afla mai multe despre tipul de personalitate daca dati un google search pentru codul INFP

Mancarea aici este foarte proasta, incredibil de proasta, iar pentru mancare buna (fructe, legume proaspete, oua, peste - platesti foarte mult)
Desi au infrastructura, utilaje si tot cele le trebuie, recicleaza mai putin decat europenii.

Oamenii incurajeaza foarte mult sportul, desi sunt o multime care alearga ziua in amiaza mare cand este extrem de cald, iar dimineata si seara foarte putini alearga.