un an in 15 minute

Foarte putin, atat de putin mai e pana ma intorc, incat deja engleza incepe sa se dizolve si din ce in ce mai des incep sa vorbesc cu oamenii de aici in romana.
Timp de 10 luni am cunoscut foarte multi oameni, dar cel mai mult mi-am petrecut timpul cu cei 11 colegi de la Penn State. Majoritatea mi-au devenit prieteni, unii prieteni foarte buni. Ieri ne-am luat la revedere. E ciudat sa stii ca nu o sa te mai vezi cu unii dintre prietenii tai poate niciodata.

Cand am plecta din Romania incepeam deja numaratoarea inversa... cat mai e pana ma vad cu prietenii mei, dar acum e cu totul altfel... stiu ca raspunsul este in unele cazuri : niciodata!
Si pana nu devin prea emotionala, si pentru ca nu am avut timp sa povestesc cu multi dintre voi anul acesta, puteti sa vedeti filmul unui an
Click aici

Motive pentru a vedea filmul pana la capat:
- e un film bun :)
- are multe imagini pe care le-am surprins anul acesta in State
- sa ii cunoasteti pe noii mei prieteni
- sa vedeti imagini cu mine
- sa apreciati calitatile de camera-woman (toate imaginile filmate, sunt fimate de mine, inclusiv cele in care apar eu)
- plus o mie de alte motive pe care o sa le descoperiti urmarind filmul



Aaaaaaa, si sa nu uit, aseara am primit diploma de "absolvire" semnata de Hillary Clinton si Barak Obama.
- e de bine :)

Va pup de peste balta si ne vedem foarte curand

relatez din Bryant Park

Nu am mai scris de mult. pe de o parte pentru ca am calatorit mult, pentru ca nu peste tot am avut acces la internet, dar mai ales pentru ca am facut foarte multe lucruri.
De ce scriu acum?
Am plecat de la birou - NY, Tudor City - nice place to work - si pentru ca vremea este absolut superba si pentru ca e o luna spectaculoasa pe cer, am inceput sa bat strazile New Yorkului. In sfarsit un oras in care toata lumea merge foarte repede. Daca cineva nu merge repede este fie pentru ca nu poate sau este turist.

Si mergand cu zgomotul de fundal al orasului care nu tace si te toaca marunt si nu te lasa sa gandesti si te face sa iutesti pasul, mergand printre taxiuri, cupluri galagioase, cladiri cu intestine ruginite care scot un szgomot aparte, gandindu-ma ca e o padure de nebuni in care e greu sa te acomodezi, dar usor sa te pierzi, eram cu capul intre umeri, acum 20 de minute cand m-am indragostit de New York.

Am deschis ochii si am dat de Bryant Park
http://bryantpark.org/weather.php
M-am asezat pe un scaun si in fata am o fantana arteziana, se vede Broadway, in spate e verde si o terasa ca in povesti , lumini de peste tot, si in padurea de oameni nebuni si cladiri inalte, este un luminis care te face sa intelegi de ce oamenii iubesc orasul asta.

Imi e din ce in ce mai dor de casa, mai sunt 50 de zile - cred - si ma intorc.
Am trait un moment in care m-am simtit cu adevarat bine, si cred ca cineva vegheaza, am o sfanta a mea care uneori simt cum ma mangaie si imi arata ca viata e frumoasa daca deschizi ochii. Sfanta mea se aniverseaza cand infloresc lacramioarele.

Si imi pare rau ca nu am mai scris, dar o sa spun acum pe scurt:
dupa ce m-am intors din extraordinara calatorie din ANglia, am inceput sa ma pregatesc de o alta calatorie: o luna de zile pe coasta de est: Philadelphia, Washington, New York, Atlanta si iar Philadelphia.

In luna asta am fost la cateva cursuri, am cunoscut oameni interesanti din toata lumea, dar mai ales m-am intalnit cu Alina :)
Am invatat multe despre societatea civila despre diferentele dintre organizatiile de aici si cele din alte colturi ale lumii. Am vizitat diferite institutii, iar acum lucrez cu una dintre diziviile ONU care organizeaza o consultare cu societatea civila din toata lumea.
Foarte important! De Paste am facut pasca - eu! Interesant experiment, reteta proprie :) super rezultat
Tot de paste am pictat oua cu cativa copii, am iesit la picnic si am jucat fotbal.



si pupaturi de peste balta

o luna cu ceai, frig, prieteni, dragoste si locuri de poveste

Dragii mei,

odata in viata de pana acum am avut o vacanta de o luna, vacanta in adevaratul sens al cuvantului - adica nu m-am stresat de niciun examen, niciun proiect, nu a sunat nimeni sa ma intrebe de niciun raport... Doamne si ce bine a fost.

Bine, acum ca am prins noi cea mai friguroasa iarna din ultimii 80 de ani in Anglia, o sa incerc sa trec peste pentru ca am o multime de amintiri frumoase.

Indiferent ce se spune despre Anglia, le-am auzit pe toate: ca e gri, ca e plictisitoare, ca e vremea urata, ca e lumea rece - le-am auzit pe toate... dar locurile prin care am fost au fost absolut superbe si nu regret niciun moment ca mi-am petrecut o luna calatorind prin Anglia, chiar daca trebuia sa ne imbracam cu tot ce aveam in geamantan inainte de a iesi din casa.

Peisajele sunt absolut fantastice, unele dintre orase sunt de poveste, iar altele sunt de povesti SF.

Am avut mare noroc de prieteni care ne-au si gazduit si s-au dat peste cap sa ne fie bine si chiar ne-am facut prieteni noi.

Avand un defect profesional, nu m-am lasat pana nu le-am organizat ce am gasit pe acolo, le-am organizat calutii sa manance iarba de peste gard care era mai verde decat cea din partea lor de gard, le-am organizat zapada in oameni de zapada, am esuat la organizarea ransportului, dar promit ca daca imi iau carnetul in Romania ma intorc special sa ii organizez pe englezi pentru ca am impresia ca circula pe partea gresita a drumului.

Intre timp am traversat balta inapoi si pot sa va spun ca intr-adevar controalele la intrarea in SUA sunt mult mai amanuntite, desi nu credeam ca e posibil, lumea este din ce in ce mai putin politicoasa, desi iarasi nu credeam ca se poate si ca stire de ultima ora daca vrei sa transporti mai mult de 20 de kg peste ocean, trebuie sa platesti 50 de dolari extra, pentru orice cantitate intre 1 si 20 de kg, dar nu mai mult.

Intre timp prietenii au inceput sa imi trimita poze cu mancare buna, cu narghilele, cu ei, cam cu tot ce imi lipseste de peste balta...

asadar, pupaturi, tot de peste balta...

nu aruncati buretei pe strada

Stiu ca v-am scris acum vreo 2 luni ca aici e curat pe strada, dar trebuie sa mentionez ca si aici sunt chistoace in special pe langa usile unde se aduna studentii sa fumeze. Iarasi, la cati copaci, copacei, ferigi, tufe si boscheti au oamenii astia, inevitabil, cred ca jumatate din locuitorii din State College au un job cu norma intreaga pentru a strange munti de frunze si trebuie sa recunosc ca fac o treaba buna.

Dar cand frunzele sunt stranse, veverintele deja au adunat toate ghindele, chistoacele se inghesuie prin colturi de trotuare, iese la iveala adevarata amenintare: BURETEII pentru prins parul. Nu exista trotuar, strada, coridor pe care sa nu isi faca veacul cel putin un buretel/ elastic/ bentita de prins parul. Cred ca studentele de la Penn State duc o lupta crancena, se pare ca cineva le prinde parul, iar ele vor sa umble despletite.

Zona cea mai afectata este cladirea-pod pe care o traversez zilnic - unde sunt studentii de la Information and Technology. Numarul de buretei care pot fi zariti in cele 3 minute cat traversezi podul este de obicei intre 5 si 8.

Asa ca eu cred ca Romania are o cultura inclusiva si non-discriminatorie pana la Dumnezeu. Daca aici orice forma de gunoi ,cu exceptia bureteilor de par, sufera cumplit, imi aduc aminte cu nostalgie de Bucuresti, unde orice forma de gunoi este tolerata, fiind doar cativa cetateni care incearca sa suprime perpetuarea diversitatii.

Cei care inteleg metafora, vor intelege si ca mi-e tare dor de casa, cu tot ceea ce inseamna casa, cu tot ceea ce inseamna diversitate si libertate, chiar si atunci cand aceste notiuni sunt contestate, simt ca macar acasa am libertatea sa contest lucrurile cu care nu sunt de acord si exista o reactie de cele mai multe ori.

Mi-e dor de oamenii care simt ca traiesc pentru ca si-au castigat libertatea de a deschide gura si a spune fara teama ceea ce gandesc, mi-e dor chiar si de cei care vorbesc singuri pe strada, dar mai ales mi-e dor de oamenii care isi asuma o cauza, fara niciun alt interes ascuns, si se dedica intru totul acelei cauze. Mi-e dor de veveritele slabanoage si ciufulite de la Facultatea de Drept si Parcul Operei, de nebunii de la Universitate, de cardul de cafenele unde nu miroase a ulei, ci miroase asa cum trebuie a cafea, mi-e dor de o cafea buna, de chelneri care sa te uite intr-un colt si care sa nu stea cu nota langa tine in timp ce mananci, ca sa te dea afara cat mai repede, mi-e dor sa cumpar flori de la piata si fructe care miros a fructe si au pete si la un moment dat se strica, mi-e dor sa stau cu oamenii care imi sunt dragi si sa vorbim despre nimic, chiar si despre "de unde naiba tot apar bureteii astia pe strada"

pupaturi de peste balta

C

Happy festivus

Dragii mei,

vineri 13 - nu ma afecteaza mai tare decat ii afecteaza pe cei din jurul meu, toti am imbatranit inca o zi, si bineinteles unii au devenit mai intelepti.

Multumesc muult pentru mesaje, urari, cadouri si toate gandurile pe care mi le-ati transmis. E foarte interesant sa nu fii la petrecere de ziua ta.
Ziua mea a fost ca ziua mea, si cred ca sunt singura care m-am nascut in ea.

Mai intai ca ziua mea a fost transmisa, via mijloace de comunicare moderna, asemenea petrecerilor de revelion la TVR 1, incepand cu Romania, Moldova, apoi a trecut prin Europa si chiar si in State College, intr0un mod bizar oamenii pastrau cumva timpul din tarile de origine. Asa ca happy festivus to me, dupa ce festivus a trecut prin toate meridianele :)

Si cum v-am zis, ce poate fi mai frumos de ziua ta, decat sa ti se dea impresia ca devii mai intelept :)
acum stiu mai multe despre cultivatul si culesul diverselor specii de ciuperci, despre legatura dintre ciuperci si vitamina D, dintre ciuperci, vitaminaD, soare si sistemul imunitar.

Am participat ieri la un seminar despre indigenous knowledge unde o mane de oameni sau 2 maini, majoritatea cercetatori si profesori la Penn State au impartasit din experientele lor in diverse proiecte care au ca punct central indigenous knowledge.
In afara de ciuperci, care daca va intrebati inca ce e cu ele, va explic acum: daca bureteii pe care ii mananci cresc la lumina, printr-un proces chimic foarte interesant, pe carea sa cum va asteptati nu l-am inteles, sintetizeaza vitamina D2, care poate fi asimilata foarte usor de corpul uman.
Se pare ca suplimentii alimentari pe care ii luam din farmacii nu sunt foarte eficienti,si ca de asemenea suntem in generall o populatie care are un deficit de vitamina D. NU va mai plictisesc prea tare, domnul cercetator spunea ca daca puneam faina de ciuperci crescute la lumnina in laptele pe care il dam copiilor, sistemul lor imunitar devine mult mai rezistent, prevenind o multime de boli.

Aproape toti cei care au prezentat au avut proiecte interesante despre vraci, despre pescuit, despre pastrarea diferitelor obiceiuri care sunt benefice comunitatilor considerte "traditionale". De exemplu zicala "E nevoie de un sat pentru a creste un copil" care nu mai are aceeasi valoare in Africa datorita colonizarii si datorita tuturor efectelor negative pe care HIV/SIDA le-a adus, de exemplu numarul foarte mare de orfani.
Una peste alta, seminarul a fost interesant, oamenii ce-i drept cam boemi si destul de desprinsi de locurile despre care vorbeau, dar oameni incercand sa gaseasca tot felul de raspunsi la intrebari ca cele puse de Millenium Development Goals.

Seara a fost organizata o petrecere cu colegii din program, si n-o sa va vina sa credeti, dar si-au dat si astia seama cine sunt.
Daca cititi mesajul de pe cana si vedeti imaginea alaturata cu cadoul pe care l-am primit, o sa intelegeti exact ce spun!

Asa ca o geanta de la old friends: Alina, Crangasu si Giurca si niste sandale care se asorteaza perfect de la new friends :)

Petrecerea a fost draguta, dar tare mi-as fi dorit sa petrec acasa cu voi.

Asa ca ramane pentru la anu'!

Pupaturi de peste balta

o saptamana la Washington

Tocmai m-am intors de la Washington...
Frumos oras, poate pentru ca a fost proiectat de un francez :)


La Washington am participat la Global Leadership Forum - o conferinta la care au fost prezenti cei 170 de bursieri Hubert Humphrey din 94 de tari. A fost interesant sa ai oameni din domenii foarte diferite care se intalnesc si dezbat din perspectiva propriei experiente problemele globale: cresterea populatiei, diminuarea resurselor, accesul la educatie, saracia, drepturile omului, conflictele, etc.

Am cunoscut o multime de oameni, dar am si constientizat unele "povesti" care circula prin lume despre romani: suntem un fel de rusi, suntem inapoiati si saraci, avem multe animale salbatice care umbla peste tot, nimeni nu stie ca suntem in UE, nici macar turcii pe care i-am sustinut si nici cativa membri UE.

Ce a fost interesant:
- o simulare a Consensului de la Copenhaga;
- o prezentare a Global Strategy Institute - 7 Revolutions (extrem de bine realizata si sustinuta)
- felul in care oamenii abordeaza un buget global, bazandu-se pe probleme regionale foarte concrete si izolate
- intalnirea cu reprezentatii Ambasadei Romaniei la Washington
- receptia de la State Department
- orasul in sine (foarte foarte multa verdeata, arhitectura extraordinara)
- muzeele cu intrare libera



Ce a fost interesant, dar nu la fel de placut:
- am stat la 2 hoteluri foarte renumite si foarte scumpe, dar serviciile au fost deplorabile.
- cand ploua sunt balti si in fata Capitoliului :)
- distantele foarte mari, iar transportul in comun nu foarte bine pus la punct
- Washington este un oras scump



Revin cu povesti
pupat

Cel mai grabit fulg

Am avut dreptate din nou. Aici este frig. De doua luni si putin timp de cand vietuiesc pe aceste meleaguri, constat cu surprindere, aproape in fiecare zi ca e frig. Si de fiecare data se gaseste careva sa imi spuna ca nu am dreptate. Dar iata ca am si nu vreau.

Da, in poza sunt eu,

Da, in poza sunt si primii fulgi din aceasta iarna in Pensylvania,

Da, este o fotografie facuta astazi, 15 octombrie,

Si da, ieseam de la biblioteca - de fapt asta vroiam sa va arat :)



Deci dragii mei, la mine pe ulita a venit iarna, ninge de aproape 11 ore si totul este alb... si anul asta se pare ca primul fulg s-a grabit. Tot targul vuieste ca e cea mai harnica zapada.


E frig!

PS: m-am bucurat pentru colega mea de apartament, Buthaina (este din Bahrain) si a atins pentru prima data zapada astazi.
Dar tot e frig!

Oare daca iarna este de doua ori mai lunga, Mos Craciun vine de doua ori? Nunu radeti, si cand vara se lungeste pomii infloresc de doua ori!